Învăţământ preuniversitar Învăţământ superior Învăţământ minorităţi Cercetare Resurse umane Recunoastere diplome si vizare Relații Internationale si Europene
Comunicate de presă Versiunea tipăribilă
Briefingul de presă susţinut de ministrul Educaţiei, Daniel Petru Funeriu, la finalul şedinţei de Guvern din data de marţi, 12 octombrie
12.10.2010

Descarca video

Bună ziua. Voi continua această conferinţă de presă cu câteva remarci legate de Legea educaţiei naţionale. În primul rând, vreau să vă spun că această lege are, din punctul meu de vedere, două calităţi esenţiale. Unu - este o lege coerentă, doi - asigură continuitate. Şi aş dori foarte mult să repet din conferinţa de presă a şedinţei de Guvern de astăzi faptul că această lege a educaţiei naţionale nu va modifica în următorii ani procedurile de examen, de exemplu trecerea la liceu sau bacalaureatul. Primii care vor beneficia de prevederile acestei noi legi a educaţiei sunt elevii care, în anul şcolar 2011-2012, intră în ciclul gimnazial, respectiv liceal. Deci primul lucru pe care doresc să îl spun foarte clar este că procedurile de examinare, examenele nu vor fi modificate prin această lege până ce, în mod evident, copiii nu vor fi parcurs curriculum şi un parcurs şcolar prevăzut de această nouă lege.
Aş dori să adresez mulţumiri Camerei Deputaţilor, care a înţeles importanţa acestei noi legi şi a examinat cu foarte mare atenţie, în Comisia de educaţie, toate amendamentele depuse, iar plenului Camerei Deputaţilor de a fi examinat această lege încă o dată cu cea mai mare atenţie şi de a-i fi dat votul pozitiv. Legea a fost votată cu 181 de voturi pentru şi 90 de voturi împotrivă în Camera Deputaţilor. De asemenea, aş dori să adresez mulţumirile mele domnului preşedinte al Comisiei de educaţie din Senatul României, domnul Hărdău, care a făcut un gest de o rară eleganţă politică mai ales în România, când a decis ca dezbaterile pe tema legii educaţiei, articol de articol, să se întâmple cu unanimitate. Altfel spus, nu a trecut la un articol până când articolul precedent nu a fost discutat şi votat în unanimitate. Din păcate, acest gest, cum spuneam, de rară eleganţă politică a fost înţeles greşit de opoziţie şi a fost interpretat ca o slăbiciune şi, în consecinţă, opoziţia, unii membri ai opoziţiei, pentru a menţine (interese nelegitime) din învăţământul superior, au tărăgănat, au blocat această lege. În al treilea rând, în consecinţă faţă de cele spuse adineaori, în mod evident susţin, am susţinut în Guvern adoptarea acestei legi prin procedura de asumare a răspunderii.
Aş dori să vă spun câteva elemente despre învăţământul universitar, după care voi spune câteva cuvinte despre învăţământul preuniversitar, aşa cum sunt prevederile din această lege. În primul rând, în învăţământul universitar, atunci când vrei să demarezi o reformă a unui sistem trebuie modernizat, în mod evident, ceea ce îi dă putere acelui sistem. În România, ca în orice altă ţară europeană, centrii de putere ai sistemului educaţional se află în învăţământul universitar, este un lucru firesc. Prin urmare, modernizarea învăţământului superior este un lucru esenţial pentru viitorul educaţiei din România. Această modernizare prin această lege se realizează pe următoarele paliere. În primul rând, concentrarea resurselor financiare prin diferenţierea universităţilor în universităţi care merg până la nivel de licenţă, universităţi care merg până la nivel de master şi universităţi care merg până la nivel de doctorat. Finanţarea va fi distribuită în funcţie de această clasificare a universităţilor. Este momentul să încetăm finanţarea universităţilor exclusiv pe criteriul „per student" sau majoritar pe criteriul „per student", pentru că acest lucru a dus la distorsionarea profundă a sistemului. De exemplu, ştiţi bine că sunt universităţi care nu pică studenţii care nu au suficientă calitate, pentru a nu pierde finanţarea „per student" echivalent. Deci avem în vedere o clasificare a universităţilor şi o finanţare corespunzătoare. În al doilea rând, în învăţământul superior legea prevede modernizarea politicilor privind resursele umane. Am spus în cuvântul de început de an universitar, i-am îndemnat pe rectorii României să cureţe universităţile, să cureţe universităţile României de toate acele practici neacademice care ne-au dus la situaţia de astăzi. În consecinţă, legea promovează modernizarea resursei umane, creşterea calitativă a resursei umane în învăţământul superior prin promovare având proceduri clare pe criterii exclusiv de competenţă. Avem un imens rezervor de competenţă neutilizată astăzi în România, este vorba de tineri în mediul academic care nu pot să promoveze datorită condiţiilor de vârstă existente în reglementările actuale şi, în consecinţă, acest lucru trebuie modernizat. De asemenea, aş mai menţiona două lucruri: în învăţământul superior, centrarea pe student şi acest lucru înseamnă participarea studenţilor la decizie, reprezentarea studenţilor în senatele universitare, ştiţi bine că la intrarea în Camera Deputaţilor am avut discuţii cu studenţii, referitoare pe această temă şi am susţinut la Camera Deputaţilor amendamentele aduse de studenţi la prima variantă a Guvernului. De asemenea, aş menţiona centrarea pe asigurarea calităţii, finanţarea, tot ceea ce se întâmplă în domeniul universitar trebuie să meargă pe calitate.
Câteva elemente despre învăţământul preuniversitar. În primul rând, compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi mai ales în pragul european al calificărilor. Învăţământul obligatoriu de 10 ani, până la vârsta de 16 ani, pentru că la 16 ani este legal să intri în câmpul muncii. Doar două ţări din UE au învăţământ obligatoriu mai mare de 10 ani. Doar două ţări au învăţământ obligatoriu de 12 ani, este vorba de Olanda şi de Ungaria. În consecinţă, toate argumentele potrivit cărora în Europa există o generalizare a învăţământului de 12 ani sunt false. Clasa pregătitoare, obligatorie, începerea şcolii la vârsta de 6 ani împliniţi este o prevedere care, din punctul meu de vedere, va creşte calitatea educaţiei pentru că sunt atât de cunoscute toate denumirile şi toate studiile educaţionale, copiii care încep şcoala la vârsta de 6 ani au rezultate superioare pe parcurs. Modernizarea curricum-ului şcolar, modernizarea programei şi mai ales a procedurilor de evaluare a examenului, procedurile de evalauare, examenele vor avea un caracter orientativ, un caracter de diagnostic şi un caracter de orientare şcolară pentru învăţarea ... sau de performanţă şi nu vor mai avea caracterul de examen ghilotină care să dirijeze participarea unui elev într-o direcţie sau alta. Este important de vorbit despre coerenţă aici pentru că reglementările care privesc curiculum-ul trebuie să fie perfect corelate cu reglementările care privesc evaluarea, pentru că altfel, oricât de bun ar fi un curiculum, elevii nu vor învăţa decât la materiile din care se dă examen. Aş menţiona câteva cuvinte despre descentralizare. Descentralizarea în educaţie este un mijloc, descentralizarea în educaţie nu este o finalitate, finalitatea este creşterea calităţii actului educaţional, iar din punct de vedere administrativ acest lucru se poate realiza doar prin descentralizare dusă până la capăt. Dacă veţi studia raportul Băncii Mondiale care ne-a fost făcut săptămâna trecută, veţi vedea acolo că descentralizarea dusă până la capăt, descentralizarea făcută bine este o cheie a succesului modernizării sistemului de învăţământ. Această lege prevede o descentralizare făcută bine şi dusă până la capăt.
Politicile în domeniul resursei umane, pentru a avea un învăţământ de calitate este nevoie de cadre didactice care să fie bine pregătite, corect selectate şi corect răsplătite. În această lege am prevăzut o formare profesională de calitate prin introducerea masterului didactic şi a unui an de stagiatură pentru formarea iniţială, dar şi prevederi foarte bine ţintite pentru formarea continuă. De asemenea procedurile de selectare a personalului didactic sunt moderne şi vor asigura inserarea şcolii mult mai bine în comunitate decât este cazul acum şi o selecţie cât mai corectă, încă o dată bazată pe calitatea cadrelor didactice. De asemenea, sunt prevăzute mecanisme de progrese în carieră care să fie mult mai atractivă decât cele pe care le avem astăzi. Progresul în cariera didactică nu se va mai face exclusiv pe teancuri de diplome obţinute, ci pe munca efectivă la clasă. Şi am să vă dau un exemplu, este mult mai dificil să duci un elev de la mediul rural de la nota 6 la nota 7, decât să iei un elev de la nota 9,80 şi să-l duci la 10 şi, eventual, să-l faci olimpic. Astăzi, profesorii care scot elevii olimpici sunt pe drept răsplătiţi. Iar cei care fac o muncă extrem de dificilă, dar nu mai puţin importantă, în aceea de a creşte nivelul elevilor care sunt într-un mediu mai puţin favorizat, sigur au o şansă în cariera didactică mai scăzută, iar acest lucru nu este corect.
Un ultim element extrem de important şi el este reprezentat de tot ceea ce înseamnă măsurile privitoare la stimularea puternică a educaţiei permanente. În România doar aproximativ 1,6-1,8 la sută din cetăţenii României sunt implicaţi într-un model de educaţie permanentă, or la nivelul UE acest procent este undeva la 11%. Deci avem un foarte lung drum de parcurs şi, în acest sens, cred că această lege reprezintă un important pas înainte. România îşi asumă nişte ţinte, ţintele UE pentru 2020 referitoare la abandon şcolar, la reducerea abandonului şcolar, referitoare la cuprinderea în învăţământul terţar, deci învăţământul superior, iar această lege ne oferă cadrul necesar pentru a atinge aceste ţinte. Aştept întrebările dumneavoastră.

Reporter: Sindicatele din învăţământ au avut şi o replică la această procedură de asumare a guvernului pe legea educaţiei, citez "este o lipsă de interes pentru asigurarea unui viitor mai bun elevilor noştri şi implicit României"
Daniel Petru Funeriu: Vă rog să numiţi acele sindicate.
Reporter: Sindicatele din învăţământ, CS...
Daniel Petru Funeriu: Am luat foarte în serios, nu vă rog să numiţi sindicatul.
Reporter: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.
Daniel Petru Funeriu: Bun.
Reporter: Cred că-i ştiţi, îi cunoaşteţi, nu?
Daniel Petru Funeriu: Absolut, cu câteva minute înainte de intrarea în şedinţa de Guvern am discutat cu unul dintre liderii acestui sindicat şi l-am invitat la Guvern, la minister, pentru a discuta pe marginea acestei legi. În acelaşi timp, dacă mergeţi pe site-ul www.fsli.ro, în partea dreaptă a ecranului, vedeţi petiţia făcută de FSLI-şti prezentată cu ocazia întâlnirii de săptămâna trecută şi veţi vedea că primul punct din acea petiţie reprezintă dorinţa FSLI-ului de a accelera adoptarea legii educaţiei naţionale. Sunt alte puncte în acea petiţie, pentru rezolvarea acelor puncte este necesară adoptarea cât mai rapidă a Legii Educaţiei Naţionale.
Reporter: Spuneaţi că prin această lege avem nevoie de cadre bine pregătite, corect selecţionate şi corect răsplătite.
Daniel Petru Funeriu: Greşiţi. Nu spuneam că prin această lege avem nevoie de aceste cadre, spuneam că România are nevoie de cadre didactice şi spuneam că prin această lege se asigură o pregătire corectă, de înaltă calitate, o selecţie corectă, în interesul elevilor şi o profesie în carieră care să corespundă cu pregătirea reală a profesorilor.
Reporter: Ce oferă această lege Cristinei Anghel, ştiţi cine este nu?
Daniel Petru Funeriu: Ştiu cine este doamna Anghel, aşa cum ştiţi am vizitat-o pe doamna Anghel acum o săptămână şi câteva zile, chiar astăzi m-am interesat la doctorii care o tratează, la medicii care sunt abilitaţi să discute despre acest subiect, despre starea sănătăţii doamnei Anghel pentru că, imediat înainte de a-i face o nouă vizită este important să te interesezi dacă acest lucru este indicat. Acest lucru îi va oferi un cadru predictibil. Acest lucru îl vom oferi tuturor profesorilor din România, o predictibilitate în carieră. Ei vor şti de la bun început, din prima zi în care se angajează în cariera educaţională, vor şti ce-i aşteaptă din punct de vedere financiar, ce-i aşteaptă din punct de vedere al carierei.
Reporter: Domnule ministru /.../
Daniel Petru Funeriu: Doamnă, vă rog să-mi permiteţi să răspund la întrebarea dumneavoastră. În consecinţă, dacă v-aţi uitat la motivele pentru care doamna Anghel protestează veţi vedea că aceste motive sunt rezultatul unor transformări legislative prea dese şi care din punctul de vedere al multora nu sunt benefice. Stabilitatea, predictibilitatea carierei didactice, şi evident predictibilitatea salariilor cadrelor didactice conduce la scoaterea arbitrariului. Doamna Anghel este în greva foamei pentru că ea consideră că i-au fost aplicate măsuri arbitrare. Aceste măsuri arbitrare nu vor mai putea fi aplicate în cadrul legii asumate de Guvern astăzi.
Reporter: Deci doamna Anghel poate să iasă din greva foamei.
Reporter: Domnule ministru, aşa cum a zis şi premierul, Birourile Permanente ale celor două Camere trebuie să fixeze calendarul şi data în care Guvernul îşi va asuma această lege. După cum se ştie în ultimele două săptămâni Birourile permanente nu s-au întrunit şi se pare că nici nu sunt premise să se întrunească. Când spuneţi dumneavoastră sau dacă ştiţi cumva dacă este un termen limită în care Parlamentul trebuie să /.../ să vă asumaţi această lege?
Daniel Petru Funeriu: Din punctul meu de vedere responsabilitatea tergiversării acestei legi revine celor care nu au înţeles sau care se prefac că nu vor să înţeleagă importanţa noii legi a educaţiei. Aceiaşi oameni care sunt pescuitori în apele tulburi ale educaţiei. Sunt aceiaşi oameni care nu pot să supravieţuiască nici politic şi nici educaţional într-un sistem clar şi predictibil. Răspunderea politică pentru o nouă tergiversare nu cred că la ora actuală poate fi asumată /.../ De asemenea, există un cadru constituţional în care se desfăşoară toată această procedură şi eu sunt convins că se va rămâne în cadrul constituţional şi în consecinţă vom avea asumarea propriu-zisă în faţa Parlamentului într-un termen care este prevăzut de Constituţie. Sper că se va întâmpla în următoarele două săptămâni.
Reporter: Mulţumesc şi o altă întrebare dacă-mi permiteţi. Dumneavoastră acum vă asumaţi o altă formă a legii, vorbesc despre o altă formă, comparativ cu ceea ce dumneavoastră aţi susţinut în Parlament? Îmi puteţi spune unul sau două amendamente pe care dumneavoastră le consideraţi importante, depuse de deputaţi şi chiar de senatori pe care dumneavoastră nu le-aţi luat în calcul /.../
Daniel Petru Funeriu: Da. Aş vrea să mulţumesc pentru întrebare pentru că este foarte important şi aş vrea să clarific acest lucru. Niciodată, contrar altor miniştri, niciodată nu am vrut ca această lege să fie Legea Funeriu. Am dorit ca această lege să fie o lege a noastră a tuturor. De aceea am fost prezent zi de zi la dezbaterile parlamentare, am studiat personal şi cu cea mai mare atenţie absolut toate amendamentele care au fost aduse acestei legi. Dacă vă uitaţi pe stenogramele şi pe înregistrările de la Camera Deputaţilor şi de la Senat veţi vedea că am avut o atitudine constructivă şi că de fiecare dată atunci când a fost cazul am preluat amendamente ale opoziţiei sau ale puterii. În consecinţă, acest lucru demonstrează dorinţa noastră de deschidere care există în continuare. Voi avea discuţii cu toţi cei implicaţi, voi lua în considerare absolut toate amendamentele şi voi accepta acele amendamente care ameliorează legea şi care nu îi strică coerenţa. Elementul esenţial al legii educaţiei este că ea trebuie să fie coerentă. Dacă vorbiţi despre cadrul general în ceea ce priveşte dezbaterile pe lege. Dacă vă uitaţi atunci când am prezentat la Iaşi prima variantă a Guvernului, am spus încă de atunci că în afară de coerenţa legii şi accentul pe calitate şi pe elev, evident şi pe profesor, în afară de aceste elemente, totul poate să fie discutat. M-am ţinut de cuvânt şi vedeţi că astăzi ne asumăm o formă care are girul Camerei Deputaţilor. Am să dau câteva exemple punctuale. La Camera Deputaţilor a fost adus un amendament referitor la popularizare. Referitor la faptul că cei care astăzi sunt titularii sistemului educaţional vor rămâne titularii sistemului educaţional şi nu voi intra în detalii tehnice. S-a prevăzut o procedură la selecţia cadrelor didactice mulţumitoare, unu: pentru calitatea sistemului educaţional, doi: pentru cadrele didactice. Este amendamentul doamnei deputat Chircu, pentru care-i mulţumesc, şi amendament care a fost votat în unanimitate. Aş mai adăuga aici că au fost multe alte amendamente. Aş mai adăuga amendamentele studenţilor. Mi-au scăpat, în partea iniţială, mi-au scăpat în discuţiile pe care le-am avut cu studenţii, câteva aspecte pe care ei le-au considerat importante. În urma discuţiilor cu studenţii le-am mulţumit, i-am felicitat pentru aceste amendamente, foarte serioase şi am mers mai departe. Exact acelaşi caz se întâmplă şi acum. În momentul în care există amendamente care duc la creşeterea calităţii le vom accepta, indiferent din ce parte a societăţii vin sau din ce parte a spectrului politic. Evident aceste amendamente trebuie să fie asumate de către deputaţi sau senatori. Sunt convins, cunosc foarte bine munca depusă la Senat, şi sunt absolut convins că sunt o serie de amendamente acceptate în comisia de la Senat, pe care le vom lua în considerare. Încă o dată doresc să subliniez foarte clar că gestul asumării este un gest necesar pentru educaţia din România, inclusiv din perspectiva faptului că aşa cum ştiţi un an şcolar se întinde pe durata a doi ani /.../ Deci dacă vrem ca anumite măsuri să intre în funcţiune în 2011, anul şcolar 2011-2012, ele trebuie pregătite încă din acest an pentru a putea intra în bugetul anului viitor. Deci iată de ce există această urgenţă, şi încă o dată, nimeni nu poate spune în România că această lege nu a fost discutată. Este, dacă nu prima, una dintre primele legi care au avut site de dezbateri propriu. Este, găsiţi pe site-ul ministerului toate dezbaterile în format audio şi unele chiar în format video, pentru a vă putea convinge de nivelul foarte înalt la care această lege a fost dezbătută. Au fost dezbateri în Comisia de Educaţie de la Cameră, în plenul Camerei, în comisia de la Senat şi, în consecinţă, cred că opoziţia a înţeles greşit, dacă a înţeles deschiderea noastră înspre dezbatere ca o slăbiciune politică, opoziţia a calculat foarte greşit şi, le-aş mulţumi aici unor membri ai opoziţiei care şi-au luat foarte în serios mandatul primit de la cetăţeni şi a participat, într-un mod foarte constructiv, la această lege. Deopotrivă deputaţi ai opoziţiei din Camera Deputaţilor şi senatori din Comisia de Educaţie de la Senat.
Reporter: Îmi cer scuze că vă reţin, dar am nişte întrebări punctuale. Conform noii legi, veţi avea noi programe şi noi manuale?
Daniel Petru Funeriu: Aş dori să stabilim şi să clarificăm un lucru. Legea stabileşte cadrul în care va fi elaborat un nou curriculum. Un nou curriculum va fi consecinţa acestei legi. Noi manuale vor fi consecinţa noului curriculum. S-a mai făcut o dată în România, de un ministru pretins foarte reformator, o aşa zisă reformă curriculară care a constat în manuale noi. Modernizare curriculară nu înseamnă schimbarea manualelor. Manualele sunt consecinţa curricumulului. Încă un motiv pentru care această lege este urgentă - elaborarea unui curriculum nu se face peste noapte. Am numit un consiliu de curriculum care are ca obiectiv gestionarea procesului de schimbare curriculară. Pentru că, acest consiliu de curriculum să lucreze pe baze bine fundamentate, el trebuie să aibă în spate o lege solidă, o lege coerentă şi o lege care să fie corectă. Deci, legea va da naştere unui nou curriculum bazat pe formarea de competenţe şi, evident, în logica firească a unui nou curriculum, vor fi şi noi manuale.
Reporter: În privinţa moilor manuale, piaţa va fi liberă sau vă veţi limita la un număr de manuale acreditate, aşa cum este în prezent situaţia?
Daniel Petru Funeriu: Dacă vă uitaţi în prevederile acestei legi, privitoare la manuale, în mod evident Ministerul Educaţiei trebuie să avizeze conţinuturile manualelor care sunt achiziţionate din bani publici,
Reporter: Am înţeles. Dar piaţa este liberă sau este număr limitat de manuale?
Daniel Petru Funeriu: Piaţa, în România, este liberă, piaţa manualelor, aşa cum se prevede în această lege, evident, cu toate prevederile calitative şi normative, în mod evident, manualele alternative...
Ovidiu Bărbulescu - Mediafax: Deci nu există limite sau restricţii.
Daniel Petru Funeriu: Aceste limite nu sunt stabilite de această lege.
Reporter: Apoi aţi spus că aveţi, în învăţământul universitar, aveţi nevoie de cadre tinere, bine pregătite. Ne puteţi spune cum pot intra ele în sistem, în măsura în care există cadre universitare care predau până la 80 de ani şi în prezent, în diverse universităţi? Cum pot intra în sistem şi avansa în sistem? Iar în acest sens, care mai e situaţia cu deblocarea posturilor din învăţământul universitar?
Daniel Petru Funeriu: Aţi pus punctul pe i, în sensul că această lege prevede în mod foarte clar care sunt regulile pentru pensionare. Această lege prevede în mod foarte clar care sunt modalităţile de promovare în cariera universitară, iar practica unor universităţi de a centar un întreg program de studii pe un singur profesor, de multe ori pensionar, trebuie să înceteze. Nu sunt de acord când o universitate spune că dacă un profesor universitar pleacă la pensie, la 70 de ani de exemplu, facultatea va rămâne descoperită şi nu va mai avea cine să conducă doctoratul. Aceea nu este universitate care nu a avut grijă un an de zile să angajeze tineri, să-i crească. Acela nu este profesor, care nu a creat în jurul său o şcoală. Deci, modul în care această lege a Educaţiei Naţionale reglementează progresia în carieră, îi va încuraja pe tineri să intre. De exemplu, acordarea conducerii de doctorat se poate face mult mai devreme în carieră, aşa cum este prevăzut peste tot în lume, pe criterii exclusiv de calitate. Posturile din învăţământul superior, şi mă refer aici la posturile până la lector, suntem în procedura de deschidere a acestor posturi. În ceea ce priveşte, şi mă aştept ca în viitorul foarte apropiat să deschidem, pe baza nevoilor fiecărei universităţi, un număr de posturi în învăţământul superior.
Reporter: Puteţi estima o cifră?
Daniel Petru Funeriu: Acum nu, pentru că suntem în perioada în care culegem date de la universităţi, în funcţie de necesităţi. În mod evident, posturile din învăţământul superior, de profesor şi conferenţiar, va exista o discuţie despre deschiderea inclusiv a acestor posturi. Dar această deschidere de posturi va fi făcută în momentul în care vom avea noi criterii de promovare în carieră. Pentru că, la ora actuală, promovarea în funcţie de conferenţiar şi profesor, criteriile şi procedurile pe baza cărora se face promovarea pe funcţia de conferenţiar şi profesor a dus la calitatea îndoielnică, au dus aceste criterii la calitatea îndoielnică a multor programe de studii şi universităţi.

Descarca video


Emitent: Biroul de Presă al Guvernului României
12.10.2010

< precedentul     următorul >

Utile
Ultimele documente
  • Proiect de Hotărâre de Guvern privind înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, imobile aflate în administrarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice prin Universitatea Maritimă din Constanța, instituție care funcționează în coordonarea ministerului
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Lista românilor de pretutindeni din Moldova, admiși ca bursieri ai statului român, la studii universitare de licență, începând cu anul universitar 2016-2017
    Descarcă Citeşte mai mult
  • OMENCS nr. 4576/20.07.2016 pentru completarea art. 9 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul examenului de bacalaureat, susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve româno-spaniole, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.756/2012
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Ordinul ministrului Educaţiei nr. 4662/1.08.2016 privind luarea măsurilor prevăzute la art. 170 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1, cu modificările şi completările ulterioare, urmare a soluţionării unor sesizări referitoare la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Project ROSE. Request for Expressions Of Interest - Development of the Project Management Information System - Software Programmer 2
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Proiect de Hotărâre de Guvern privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la evaluarea națională 2016 pentru absolvenții clasei a VIII-a și la examenul național de bacalaureat 2016
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Proiect de Hotărâre de Guvern privind transmiterea unui imobil din domeniul public al municipiului Roman și administrarea Consiliului Local al Municipiului Roman, în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, Inspectoratului Școlar Județean Neamț pentru Clubul Copiilor Roman
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Proiect de Hotărâre de Guvern privind unele măsuri de utilizare a Fondului de contrapartidă provenit din ajutorul Guvernului Japoniei constituit în baza Înțelegerii realizate prin schimbul de note diplomatice româno-japoneze, semnate la București pe data de 7 ianuarie 2000 și a Acordului încheiat între Guvernul României și Japan International Cooperation System (JICS) la 1 februarie 2000, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 308/ 19.04.2000
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Concurs director CSUD - Universitatea din București
    Descarcă Citeşte mai mult
  • Lista romanilor de pretutindeni din Bulgaria, admisi ca bursieri ai statului roman, la studii universitare de licenta incepand cu anul universitar 2016-2017
    Descarcă Citeşte mai mult